|
Mi nu so, se
sa storia a l'è vera o puramente a sece
staita inventà; ad ogni bon contu mi ve a
contu, cume a mi, i me l'an acuntà
.
A nu se peò
propriu mai sta tranchile; mancu chela seira
du Natale du 1548: sci
Nu staive a frèta i
ogli, avei lesùu propriu ben 1548. I
burdigoti i eira in tanti chela seira chi i
s'à cantava e sunava e ancun deciù forse i
s'à beveva da l'usteria de Anin, candu a
campana grosa impruvisamente a se mete a
suna.....Cose l'è sucesu.....Cose l' sucesu ??? Ina
banda de pirati i son sbarcai à a Reoa.
In tin
mumento l'e stau tùtù in caminà de cursa, i
omi in se u Cavu pe puntà i tiri, e done a
preparà de paieoi de aiga cauda pe riseve u
nemigu cume se cunven...
Giambarca u
se mete a preparà in se u feogu ina
mescciura de catrame e peixe pe a stesa
beseogna. Giausè che i saisgeva tuti cu l'eira
u ciù curagiusu i l'an mandau subitu in
perlustrasiun versu a diresiun de duve se
pensava arivese i pirati.
Candu u l'è staitu arivau da a Gieixeta de San.
Sebastian, pe acapise ciù o menu duve adesu
ghe a villa Garnier u l'eira già in zenuiùn
pe a prima invucasiun de prutesiun. Ripartiu
cun i pò ciù de ceo u decide de carà fin da
u Migliarese e peoi ancun ciù in giù
adiritùra fin a Bagnabraga. Ma ciù u carava
in giù, ciù gheira canisi ruvei erburi auti,
e scuru cume in buca au luvu, u ventu a tera
cu scciusciava, e bulegase l'eira sempre ciù
dificile, e peoi tùtù su inseme de cose
diemu a verità u faisgeva vegne i brividi, a
u mancu ghe fuse stuita a luna ma nu gheira
mancu sa lì.
E alura u
curagiusu Giausè pe puira de aveigsinase
tropu a dunde l'eira sbarcau i pirati u
pensa ben de aluntanase in pò, u se girà in
derè u ghe dà pe sbiecu pe turnasene indarè
versu l'Aiga Santa, via in pò ciù surva du
veci masatoiu.
Arivau cu l'è staitu da sa funtaneta dopu avè bevuu in
gurà de aiga fresca e esise segnau tre vote
u se mete turna zenuiun in segnu de
penitensa pe implurà in'autra vota u Segnù
cu de daghe prutesiun e agiutu.
"O poveru
mi meschinetu, sulu e sensa agiutu in te sa
bruta noiturà, cume fasu a difendime dai
Turchi se per casu i me sciorte tuti iseme
da su ruveà ???"
In mantinente
in burdelu u sciorte din tè su rivasu
"Oooh maire sta vota in man proprio atruvau o
poveru de mì, senti che burdelu chi fan in
te su gerbu pè vegnime a pià." E aureiie e
se ghe sun adrisae cume chele din can da
cacia pe u spaventu. Oramai a sun persu e
scrocighera on in colu tuta a barbaria
U nu se
aspeitava autru ciù che a scarega che u l'avereva
mandau de seguru a l'autru mundu. U nu l'aisgeva
faitu tempu a fenì de pensà l'ò, candu in
durù impruvisu cume fuse staita in cutelà u
se sente, propriu in te chelu postu duve a
schina a scangia nome.
A poveru
Giausè, oramai l'eira tropu tardi nu g'arestava
autru da fa che aisà i brasi e cun chelu
pocu sciau che gheira arestau crià Sciù
Turcu m'arendu! Sciù Turcu m'arendu, ma
peoi pe a tropa emusiun poveru Giausè u l'è picau in tera cume mortu
Cantu u sece
staitu mortu u nu l'à mai savùu mancu elu,
ma de seguru l'eira già ascaisgi giurnu
candu u s'è ripiau da u spaventu. De pirati
Turchi a nu ghe n'eira mancu a sciumbria, in
te chelu postu l'à, sci ghe bruisgiava acura
in pò ma nu a duisgeva de seguru certu ese
ina gran feria, e alura rimiranduse in pò d'inturnu u screove che a faghera nu l'eira
staitu in corpo de scimitara d'in tùrcù ma
nint'autru che in ruviu.
E alura
Giuasè, aregurdanduse cu l'eira staitu
sceltu pe sta misiun, pe u soi curagiu dopu
esise aisau in pei, e ben dritu in cun a
facia girà versu u su cu nasceva, mentre i
urtimi bufurui de ventu a tera i ghe
spentenava i beri, e in cun tuta a putensa
da sua vuisge oramai aretruvà, u s'è mesu a
crià ben forte in modu che se ghe fuse
staitu caicun l'ì da veisgin u l'avereva
pusciùu sente ben.
NU M'ARENDU,
E NU M'ARENDERIA, MANCU SE AVESE CONTRA TÜTI
I TURCHI DA BARBARIA HOE' SCROCIGHERA!!!!!
SCROI
- persa ina
lenga persu in populu - |