|
"O Memin ti
te sei arecampau ?"
"Sta matin
candu me sun adescià e nu t'on vistu in tu
leitu, on fina resautau, me son isà in
mantinente pè vegnite a sercà, menu male che
peoi on vistu u bietu che ti me avi lasciau
in se u descu da cuixina e alura me son
acarmà.
Ma cun cose
ti sei andau a Munte Negru che l'autumobile
a l'eira in tu garage, e peoi cume mai nu ti
te sei purtau mancu u telefunetu?"
"A son andau
a pei Brigida, e du telefunetu nu ne aisgevu
de beseognu au sabu nu ciama mai nesciun e
aisgevu veoia de fa ina pasegiata, de cuita
nu n'aisgievu, e peoi i nosci veci i ghe son
sempre andai, a pei e magara careghi. "
"E ti ne devi
avè incuntrà tanta de gente alura!!!"
"Forsci cieù
de chela che ti te pensi Brigida, setite in
mumentu che t'à contu. "
"Aspeita
Memim che metu sciù sena intantu, ti averai
anche fame, ti sei partiu sensa ren, e sensa
mancu fa culasiun sta matin."
"Na na,
setite sta tranchila che on atruvau fina da
mangìà a Munte Negru. Cume già te avevu ditu
in ti giurni pasai, l'eira in pò che avevu
veoia de muntà fin a Munte Negru, sarà
forse, che anche se stamu a Burdighea e mie
raisgie e son arestae ancura ciantae lasciù,
sarà che
Nu u so mancu mi, ma aisgievu
veoia de andà, e ancheoi me son decisu. Ma
nu son carau de pe a Garnier, ma da a carà
di pin. e peoi da i orti sutai, l'è tropu
belu, traculà, lì da chelu tuchetu de muntà,
e atruvase davanti ren, sulu a marina, e se
cume stamatin che l'eira seren, e limpidu,
in cu u su cu sembra ina bala de feogu ca
sciorte da a marina, credime che ti vei in
spetaculu cu te lascia sensa sciau
. Candu
me son peoi afaciau da i scheoi de Sant'Ampeiu,
anche se l'eira aviau, on vistu che gheira
tanta gente, e bela gente, gheira anche di
carabinei, e de bele scignure e scignuri
tùti ben vestii, sciubitu, son arestau in pò sturdiu, ma peoi on acapiu cose sucedeva,
a Regina Maire vistu sa bela matinà,
al'aveva decisu de fase purtà, cume eogni
tantu a faisgeva, a fa in giru in barca da i
pescaui, e tùtu u soi seguitu a l'aspeitava
chi in se i scheoi, e chi in sel'asa, e chi
in ta ciaseta davanti a giesgieta de sant'Ampeiu.
Ma ti sai Brigida mi cume son? Son sempre
staitu in pò servaigu e duve ghe tanta
gente, e acun de ciù, sa l'è furesta, nu me
ghe treovu gairi ben, e alura on cuntinuau
pe a mia strada
In arzia, i pescaui i stuva
tirandu ancura l'urtima cara du breszin, ma
l'ì anche se gheira tanta gente, datu che l'eira
già in pò tardi, e e done in cun e ceste e
eira già prunte pe purtà i pesci a San Remu
o a Mentun, me sun afermua in pò de cieù,
anche perché cieù o menu l'è tuta gente che cunusciu, e cume ti sai anche tù gon anche
caiche amigu, cu fa u pescaù e de furesti
ghe n'eira pochi. Ma cumensava a fa caudu, e
alura, son sciurtiu da suta u ponte da
fundùra e on repiau u camin pe Munte Negru.
Ma candu son stau in se a carusabile, anche
l'ì gheira già, in belu via vai. U cav.
Winter, sai chelu giardinè tedescu, cu l'à a pasciun de parmure,
cu l'aspeitava pensu i
soi dipendenti, in s'a porta du soi, giardin
cu parlava, cun che l'autru tedescu, sai
chelu pitù, in cun chela barba, gianca e
longa chi disge anche cu l'è in barun, cu
s'e acatau ina vila chi in tu paise, e cu
l'è cuscì amigu in cun u nosciu sciù
Prevosciu, via u Fratin pè acapise. Sci
adesu me aregordu, barun, Federico,
Federico, Kleudgen, che anche elu u l'eira
già lestu in cun cavaletu curui, e teutu l'ucurenrte
pe piturà. Nu te digu peoi u via vai, in pe
a strada du simiteriu, pè u biu, e pe a
muntà du valun du Sciasciu, de scignure
fureste, in cun cheli umbrelin, e cheli
capelin culurai chi porta ele, ... anche ele,
acumpagnae da caiche persuna de servisiu o
da caiche amiga in cun cavaletu e curui chi
se incaminava in sciù, aprufitandu de sa
bela giurnà de setembre e de sa luisge
straurdinaria che avemu. Và ben andamu
avanti, son alura ripartiu, ma on decisu de
nu pasà da a Leunasa, perchè, a muntà a l'è tropu apeza, e peoi ghe a cava, ghe tropu
burdelu e tropa pùra, on preferiu daghe
cianelu, pe peoi muntà da u Migliarese, eiru
talmente piau tra mi e mi, che sun pasau
davanti a l'usteria de Stela e nu on mancu
pensau de afermame a fa in pò de culasiun,
o de piame in tocu de pan in cun caiche ren
da purtame pe mezugiurnu. Arivau che son
staitu da u migliarese gon dau sciù,
adaisgetu adaisgetu, perché anche mi da da
candu stamu a Burdighea nu l'è che sece ciù
abiteuau a caminà peoi tantu. Muntendu, peoi
nu purevu certu nu fa in pasu fin da a
funtaneta de l'aiga santa, pe bevine ina
gurà, e pè di ina preghiera, in te chela
bela capeleta. Dopu avè beveuu e esime in pò rinfrescau gon dau sciù, vuisgieva,
muntà fin da e ciote fumuse, e peoi girame e
caramene cianinetu da gieisgeta da Madona,
che peoi l'eira u fin da mia pasegiata. Ma
mentre eira lì che me gudeva sa vista
straurdinaria, da vila Garnier cuscì gianca
e bela in tu mesu de teute se parmure e si
pin verdi, a spiagia de l'arzia i sceoii de
sant'Ampeiu, in cun a noscia bela giesgieta,
me v'à l'oiu da a mulatiera ca munta da a
Lùnasa, e me sembra de viè ina fegheura che
munta, ma sciubitu, a nu ghe a fava a
asciairì ben chi fuse, peoi candu u l'e staitu ciù da veisgin, lì da a vasca di
Lagnoi, propriu suta a gieisgia, alura l'on
cunuscieu, chi l'eira. L'eira u sciù
Prevosciu, u nosciu Fratin che cun fatiga
pasu pasu u se ne muntava, ma elu u nu l'eira
muntau, duve u camin u l'eira cieù dose e a
muntà menu ripida, elu u l'eira muntau duve
nu eira vuscieuu muntà mi a matin, e a
salita a l'è cieù deura, e fina i scarin i
son ciù auti, e pensà che anche elu i caveii
ormai u ghe l'à tuti beli che gianchi cume
mi. Credime che son arestau talmente
inzeuiau cu me arivau da veisgin che mancu
me ne son resu contu, e l'è stua elu cu ma
ditu, mentre u pousava u soi sacu cu se
porta sempre a preu candu u se mete in
viagiu, cun chelu fà che chi nu u cunusce u
mete fina sugesiun. "Co ti fai chi Memim?".
E mi gon respusu "E son vegneuu fin chi a di
in'urasiun in te sa bela gieisgeta, che elu
sciù Prevasciu u n'à faitu." E alura elu u
m'à ditu: "Bravu peoi diemu u rusariu inseme.
Ma prima mangiamu in morsu de pan, ti nai tù
da mangià?". "Na sciù Prevosciu nu
pensava de afermame tantu e nu me son purtau
ren." "O ben nu state a preucupà ghe non
mi, mangiamu inseme, me fa propriu piaixè,
ti me fai cumpagnia, ma nu on da beve, on
numa che de l'aiga, a ma l'è de bun remedià
anche lò lì." E u se mesu ina man i ta staca
u l'à tirau feora ina ciave e u lè andau
belu cuntentu versu a gieisgia. Dopu in
mumentu u lè riturnau e u tegneva de pe u
colu ina butia de vin e u ma ditu:
"L'è chelu da mesa u l'è bon me là regalau u
diretu du capo Ampelio, ma pe di mesa ghe
n'è ancura e alura in gotu u ghe anche pe
teu, vegni che andamu." E u ma purtau, dopu
a gieisgia versu Ispiareti, che ghè ina
bulà de pin, se semu asercai in postu
al'umbra, poi u sciù Prevosciu u là avertu u
sacu, e u l'à sciurtiu, chelu che savemu
teuti cu se porta candu u va feura pe e sue
facende: ina manà de aurive sarae mesa
pagnota e in pò d'aiga, elu de vin i u san
teuti, cu nu ne beve, e ben credime Brigida,
tù ti u sai ben devote son nuiusu e te
mungugnu pe u mangià epeure tù da mangià ti
me ne fai ben. Ma a mi sembra che in pransu
cuscì bon, e cuscì ricu nu l'age mai fau, me
son isau saulu cuntentu, cume se avese
mangiau a u risturante de l'Angst e ciù de
tùtu seren, in cun u Frati avevu ciaciarau
teutu u tempu cume se fuscimu stai amighi da
sempre, e u tempu credime u l'è veorau via,
in tin mumentu. Se nu l'eira elu cu me dieva:
"Alè adesu và senù ta muiè peoi a sta in
pensieru, e mi devu ancura di e mie urasiui",
mi eira ancura l'ì adesu a stalu a sente
parlà. E peoi on screuvertu sensa vurè in'autra
cosa, sai Brigida l'è vera che candu u munta
a Munte Nrgru u Fratin u và a pregà, in
zenuiu, e a acorgase in sé e aguie de pin;
anche se a mangià u ma purtau cieù distante,
candu me ne son andau on vistu in pò cieun
in l'à, che gheira in belu pò de aguie
amuiae e sciacae, pover'omu i nu ghe ne fan
fa abastansa cheli chi ghe veon ma a
Burdighea de penitense, sensa in cu se e
serche da sulu.
Ti hai acapiu
adesu perché ton ditu de nu preucupate pe a
sena.
E ti hai anche vistu canta gente se incontra
se se decide de muntà fi in se a sima du
Munte Negru
.. E che bela gente!!!!
SCROI
- persa ina
lenga persu in populu - |