|
Tanti
ani fa .... parlamu in ti primi ani 50 du
seculu pasau, mi eira pecin, e andava a
scöra, a Vila Palmisi, che l'eira l'unico
istitütu cu tegniva anche i esterni, cume se
ciamava ina vota cheli chi non eira in
culegio, e paghendu e muneghe i ne dava da
mangià a mezugiurnu, sulu u primu, perchè u
segundu se u duveimu purtà da cà in ta
sacheta inseme ai libri.
Faitu su pecin preambulu,
ve conteron cale l'eira u prublema che ciü
me preocupava, durante u tragitu che tüti i
giurni, da Muntenegro, duve nui stavimu,
duvevu fa pe arivà a Vila Palmisi apuntu,
a parte pasà davanti a
cava in arzia duve ögni tantu i ne fermava
pe sparà caiche mina, nu gh'eira prublemi, i
arzienghi, i nu me dava fastidiu, u dificile
u cumensava candu, f
enia a muntà da Garnier,
se arivava in tù paize veciu, non tantu a
matin candu se andava, perchè gh'eira
prublemi de urariu da rispetà, e tüti,
aveimu cuita de arivà in tempu a scöra,
perchè in cun e muneghe nu se schersava, e
se ti arivavi in ritardu, ti te ne riturnavi
a cà, in cun e cunseguense che ve lasciu
imaginà ...
U difiçile
l'eira u riturnu, candu de urari da rispetà
nu ghe n'eira, e candu e bande di paisenghe
e marinenghi, chi eira sempre in ghera, pe
prublemi de teritorio, o ciü semplicemente
per questiui campanilistiche e de
insufferensa recipruca i decideva de dase
bataia, de solitu in ti giardin inturnu a
purvereira, nui muntenegrin che eirimu
pochi e neutrali de solitu, duveimu sta
lüstesu atenti, perchè se avevimu caiche
amigu de ina banda, i aversari i ne
cunsiderava nemighi e i sa piava anche cun
nui ... e alura i eira cazin, specialmente
pe mi che eira u ciü pecin, perchè lì oltre
ae sciabule fae in cun e föie de parmura
perae, i te recasava cun e prie de marina, e
se ti eire de suta nu l'eira gairi alegra a
facenda, e ciü de ina vota caicun u l'è
ariva a ca sanghenendu, pe a noscia furtüna
candu e bataie i eira in po tropu de suvente,
e diemu anche im pò tropu rumuruze, e e
arivava in te oureie a caiche paire o marie,
o perchè caiche fiu u se arecampava a cà in
cun a testa sçiapà, i fava intervegne Vitò a
gardia, e in cu elu nu se schersava pe ren,
oltre a sequestrà tüte e armi cuntundenti,
su ne agantava caich'ün, vörava anche caiche
testairun e causu in tu cü, e nu l'eira cume
adesu, che se denusia
tüti, a cheli tempi là se arivavimu a cà e
diemu ai nosci veci che a gardia a n'aveva
dau in causu in tu cü, l'eira següru che ne
piaimu u dugiu da nosciu paire.
Stori de autri tempi,
adesu paisenghi e i marinenghi i nosci nevi
i nu san mancu cose i sece, ma se vurei che
ve dighe a verità nu so se l'è meiu adesu o
ina vota, mi son andau a pei pe 5 ani da
Muntenegru a Burdighea e da Burdighea
Muntenegru, da sulu o cun di auti
fieoi cume mi e candu on cumensau, nu aveva
ancura 6 ani e nesciün
ma mai dau fastidiu, a parte e ghere
intestine pe u teritoriu che v'on apena
cuntau e nu se pensava mancu che caicün
purese falu,
adesu, invece
....
Autri tempi autra gente
de ina Burdighea, e de in mundu
che a nu ghè ciüù.
SCROI
- persa ina
lenga persu in populu - |