|
Cariscimi burdigoti,
anche st'anu se atruvamu chi, in ta geixeta
du nosciu Santu prutetù, pe finì i
festegiamenti: in te su postu cuscì cien de
storia e d'emuziui mandamu a Sant'Ampeiu e
nosce urasiui e turnamu a mete in te sue mae
u nosciu paise e tute e dumande e i besögni
dei nui soi devoti.
Se nu ve pia ma, però, sta vota, au postu de
fa a predica a vui, me piaixereva parlà in
po' cu u nosciu santu pe cuntaghe cume i van
e cose da se parti.
Cariscimi burdigoti,
anche st'anu se atruvamu chi, in ta geixeta
du nosciu santu prutetu, pe finì i
festegiamenti: in te su lögu cuscì cien de
storia e d'emuziui, elevamu a Sant'Ampeiu e
nosce preghiere e turnamu a mete in te sue
mae u nosciu paise e tute e dumande e i
besögni dei nui devoti.
Se nu ve pia ma, però, sta vota, au postu de
fa a predica a vui, me piaixereva parlà in
po' cu u nosciu santu pe cuntaghe cume i van
e cose da se parti.
Cariscimu Sant'Ampeiu,
Ti hai vistu cose amu fau stanu? semu
riuscii a fa ina nuvena e propriu chi, in te
sa geixa che a porta u toi nome. U nu l'è
stau tantu facile, ma puremu ese cuntenti! U
ghe stau chi u s'è lamentau perché - e u
l'ha mugugnau --"u s'è sempre fau cuscì e
avura i scangia tütu". Caicun autru, lesendu
u manifesto cu u prugrama, u l'a diitu se se
semu bevüi u servelu pe mete tute se
preghiere. Anche in sciu giurnale gheira
scriitu: A Sant'Ampeiu messe e rosari teutu
u giurnu!
Forse u ghe chi crede che pregà tropu sece
ina marutia!
Ma nui nu se semu genai cieùe de tantu e
semu andai avanti.
E se gardamu ben, a parte sti chi che nu ghe
va mai ben ren e teutu serve sulu pe purè
mugugnà, e cheli ch'i sun boi a regordase de
teu sulu pe i föghi e u festin. Duvemu dì
che, pe ese a prima vota, a l'è andà ben!
Puremu ese cuntenti: ghe stau chi l'a savü i
urtimi giurni, che u s'è fau genà da l'aiga
e dau freidu, e chi, pe e gambe mole nu ghe
l'a fà a carà fin chi, ma ghe stau anche chi
l'a decisu de desciase prestu a matin o
sciorte a a seira e u s'è recampau per
partecià a Mesa, cantà e laudi e sentì e
bele riflesiui du Paire Gualberto.
Pe a Mesa d'a matin e a preghiera da seira
ne sun arivai de tüte e mene: zuveni e veci,
gente ch'i travaia e persune in vacanza,
burdigoti e furesti. E tuti semu andai via
alegri e cuntenti.
Mi nu l'avereva dïtu, e ancù de ciù de mi i
aiutri ch'i m'agiuta, che sarescimu stai in
cuscì tanti a isase presto a matin pe vegne
a nustra geixeta. Sci, i burdigoti se
cumensa a descià! U lìè in bon segnu.
Pensu che candu diemu che besögnereva
desciase in po, duveremu intendila cuscì:
turnà a cumensà tütu da u Segnù, metilu
prima de tüte e autre cose. Speramu d'avè
imparau au mancu caiche ren ???
Pe mi u l'è stau anche belu carà a pei tüte
e matin e fa sti catru pasi in tu mezu ai
pin: in cun e nivure, o u su cu nasce,
l'aria fresca a marina, i erburi e sciure,
tütu u me parlava d'a beleza che u Segnù u
n'ha vuscieuu regalà.
Pöi arivavu chi e me piava ma: ma viei cume
a l'è marmesa sta geixa? Cupi sciapai, zine
in ti muri, fi ch'i pende de chi e de la
.... a campana c'a nu sona ciù, u portegu
che candu ciove o i l'aiga i giardin u se
ence d'aiga, e se ti vai suta pe riparate a
testa ti te bagni i pei... e sareva ancù ren!
Candu entru me vegne in futun a viè canti
cioi i han ciantau in te sti ani tra ina
pria e l'autra . Sun cheli chi mete e sciure
pe i spusi e vistu che, i dixe, i se maria
ina vota sula (speramu u sece proprio cusci,
perché ti sai, i tempi pa ch'i scange) pe fa
caicousa chi pensa u sece cieù straurdinariu,
i nu ghe van mai ben cheli che ghe e i
cuntigna a ciantane sempre d'i növi.
On dovü cuscì dì de ciantara l'ì d'atacà
cumpusiziu ai muri e pe levà a tentaziun on
comenzau a levà tüti i cioi: e n'on fau gia
de bele manae e nu l'o ancùn feniu.
Ma fandu su travaiu on truvau in'autra
novità: u simen - ciamamulo cuscì - c'u tegne inseme e prie, u se derfa cume farina
e ghe sun de prie ch'i locia che l'è in
piaixè !!!
Candu pöi u sciuscia u levante, segundu duve
ti sei, ti te pii d'i corpi d'aria anche se
barcui e finestre nu ghe ne sun prorpio macu
euna ... tra e prie, se ve, ca a causina l'è
mangià u sarin, e u ventu u se ghe infira
che lìè in piaixè.
Sci, sant'Ampeiu, a toi geixa, c'a l'è in
sibolo de Burdighea, a l'è marmesa.
E u sareva in veru pecau se, ina de se
matine, ne atruvascimu sulu in müiu de
causinasi.
Ma pensandughe ben n'u pösciu crede che tü
nu ti gh'agi fau casu! E che nu ti agi
pensau ren pe fa in modu de faghe mete man e
fala riturnà a l'unù du mundu!
E alura - me digu - perché ti a lasci andà
cuscì? Cante persune in te si giurni son
pasae pe ve a cripta e dì ina preghiera,
cante i ghe lascia u cö o i sogna de
mariaseghe, cante i se porta u regordo de su
postu meraviglusu...
Besogna fa caicousa pe tegne ben cà toa ...
Ma, se capisciu ben, ti ne vöi dì c'u nu
basta arangià a geixa de prie: a ghe prima
in'autra geixa che a va arangià , chela d'i
omi! Sci, e prie semu nui e se nu se
lasciamu ligà eun cun l'autru dau u çimen
d'u spiritu de l'amù che u Segnu ne dà, se
sbrenegamu cume e prie de armaleu. Se nu a
ciantamu l'ì de ciantà de cioi e fa di
sgarbi, chi sun i nosci pecai, i ciapeti, ,
i dispeiti e nosce mancanze de ben... finimu
mà tüti.
Besögna dase recatu, imparà da bon a pregà e
pregà ben che chelu che gh'è de bun in ta
noscia vita, u vaghe a bon fin. Inutile
tegne in pei meuri e tradiziui. Semu nui che
duvemu pe primi sta ben driti e in pei.
Alura, Sant'Ampeiu benedetu, te dumando, a
nome de nui che semu chi ancöi e pe tüti
burdigoti:e furesti ... dane ina man a
descröve a beleza de chela geixa che semu
nui candu semu inseme e andamu d'acordiu.
Agieutine a diventà santi cun tute e nosce
forze e a tirà sciù ina geixa ancù ciù grosa
e bela: a noscia comunità. Alura anche tü,
chi, ti te darai da fa cume ti ai sempre fau,
a mantegne bela sa tua cà chi in terra.
Te ringraziamu e te vuremu dì cu a noscia
preghiera che te vuremu ben:e te dumandamu
de nu stà mai aluntanà da nui e tue mae ch'i
ne benedixe. Grasie.
Predica di Don Marco Gasciarino, parroco e
abate, durante la messa il giorno di Sant'
Ampelio del 2010 nella chiesetta omonima |