|
|
|
|
|
A......BALENA |
| |
|
A seira du 10
nuvembre du 1944, sci nu staive a fretà o
oii propriu du 1844 a Burdighea, se sente aa
campane sunà, l'eira u veciu campanà Beduffa
cu ghe dava a tuta forsa. Tuta a gente du
paize, omi e done i saveva che candu Beduffa
u picava cusci forte gh'eira da andà a viè
in mantinente cose fuse suciesu, e done i
han ciamau subitu i marii pe fali andà,
anche se l'aira chela seira de nuvembre a l'eira
già fresca, tuti i sesun alestii e i se sun
andai in ciasa. A nutisia l'eira sa
chi.....da vreus punente in ta marina gh'eira
ina macia scura che vegneva versu teren....e
subitu tuti i han pensau a in batelu cu se
fuse sciavirau e alura besognava fa aviau pe
purtà agiuti ai naufraghi se ghe ne fuse
stau de besognu, ma poi cheli ciù esperti
chi eira già muntai fi in se a sima du cian
du zerò i han fau savè che nu se tratava de
in batelu sciavirau ma d'in grosu pesciu, e
che pesciu....ina balena. U giueno dopi,
candu ormai tuti i eira seguri che su
pesciasu u fuse ben mortu, se arecampau
gente da tute e parti in se l'asa pe vieru.
Subitu u l'è stau mesurau e e l'eira longu
22 metri e mezu, u l'aveva ina buca larga
trei metri e incavà catru. E pine i eira
larghe catru metri e mezu e a cua atrei e in
sa testa a l'aveva in sgarbu prufundu da
dove a ghe sgusciava l'aiga in autu. Pe
mangià se grose balene i fan sciorte da a
buca ina spece de rea pe pià di pesci ciù
pecin, e ben a rea de sa balena li a l'eira
longa sei metri, larga trei e l'eira
recuverta de in duru ispidu e spesu sei
centimetri e se pensava che tuta inseme a
pesase centusintanca chintali..... Sciubitu
tuti i Burdigoti i se sun dai da fà campando
u diriuu d eprimi ucupanti e dopu avera taià
a tochi e mesa a buie in te grose cldaie i
n'an tirau fora scuscanta chintali de oriu,
che tuti d'acordio, inseme au scheletru poi
i han decisu de regalà a Parochio. ma chi
adesu vegne u belu perchè certi persunagi de
Ventemia, tramite u Regiu tribunale de
Sanremu e a Prefetura i campava de diriti
anche eli in se l'oriu e anche in se u
scheletru da balena, fandu quindi sequestrà
tutu. A Parochio nu avendu i mezi pe fà ina
causa pe u disequestru a decide de rimete
tutu in te mae d'in Padrun cume au tempu se
ciamava cheli che adesu ciameremu
imprendituri, che u l'aveva già mesu a
dispuzisiun tuta l'atresatura pe fà l'oriu
in scangiu de in pò de sodi e u scheletru
che a Geixa a l'aveva decisu de regalà a u
Re. Ma tantu che u Padrun u l'andava avanti
in cun a lite cin i Vinitimiuzi l'oriu in te
buti u diminuiva, in pò perchè u tempu u
pasava e l'oriu u ne se vendeva, in pò
perchè ghe n'eria talmente tantu che s'eira
recampau tute e buti che s'eira atruvau e de
cheeli nu l'è che fuse tantu stagne e candu
le vegnùu u mumentu de vende u livelu u l'eira
già carau de ciùu d'in belu parmu. Nu
parlamu poi candu le stau u mumentu de
vendiru su oriu. Sembra che in te certi bari
che fuse de tutu menu che l'oriu e che ghe
galegase se strane cose drente e che u nu
fuse bon, tantu u spusava, pe unze e furme
de furmagiu. Se vè che già a cheli tempi gh'eira
cheli chi frusava in se a roba da mangià. Ma
intantu a decisiun a l'eira arivà dae
autorità. L'oriu u duveva andà mesu a
catedrale de Ventemia e mezu a Parochia de
Burdighea e u scheletru dopu ese stau purtau
a Sanremu e ricumpostu da in farmacista e l'eira
stau spediu a u museo de Turin duve u gh'è
ancura adesu. Cuscì tantu i han fau i
Vintimiuzi che sensa fa ren i se sun
recampai mezu oriu da balena e i Burdigoti
anche se cun u muru longo i se l'han doua
culà anche sa vota, ma i Vintiniuzi nun
ancura cuntenti i cuiunava i nsotri antenai
e i ghe cantava...... |
| |
Burdigoti mangia rati, In se a porta di surdati,
I surdati i se ne van, E i ve lascia cu e braghe in man... |
|
|
|
E se vuremu ese
sinceri i fava anche ben: i nu aveva fau ren
e i se son piai mezu de tutu!!!! Ma i
Burdigoti de remandu i ghe dieva che eli i
nun avea ina marina da balene che a Ventemia
se ghe astracava giustu caiche gianchetu se
i ghe a fava a falu vegne a teren in cun a
luixe. Chi fenisce a storia da balena ma nu
de seguru i muri tra Burdigoti e Ventimiuzi....
SCROI -
persa ina lenga
persu in populu - |
| |
|
|
|